Luni ma duc sa dau 150 de lei la Crucea Rosie ca sa ma invete tehnici de prim ajutor. De ce?

1. 1. pentru ca in scoala am facut cursuri de religie in loc de cursuri de prim ajutor. Orele de religie te invata cum sa te impaci cu moartea. Eu vreau sa invat cum sa lupt pentru viata.
3. 2. pentru ca intentionez sa am copii si nu vreau sa-i tin sub un glob de sticla.
5. 3. pentru ca o sa am la un moment dat niste parinti batrani.
7. 4. pentru ca nu vreau sa ma urmareasca toata viata imaginile unor oameni pentru care nu am putut face nimic
9. 5. pentru ca am lesinat de prea multe ori in viata mea ca sa nu incerc sa iau masuri.
11. 6. pentru ca de mica mi-am dorit sa salvez lumea (la modul general) si mi-am dat seama ca nici acum nu e prea tarziu sa-mi doresc asta.

Asa ca stati pe receptie si nu schimbati canalul pentru ca “nici nu stiti ce pierdeti” )

1. Nu îţi adormi conştiinţa folosind “drogurile” uşoare cum ar fi băutura, televizorul sau jocurile de calculator. A doua zi îţi va fi mult mai rău.

2. Nu te arunca la cheltuieli mari, nu lua decizii importante cât timp mintea ta este tulbure. Poate crezi că o masină, o casă sau chiar o relaţie nouă te poate scoate din starea prin care treci. Stăpâneşte-ţi aceste imbolduri, pentru ca este dovedit că cele mai proaste decizii financiare şi sentimentale se iau pe timpuri de criză emoţională

3. Nu iţi plânge de milă – cu cât iţi pare mai rău de situaţia în care eşti, cu atât aceasta se va prelungi mai mult

4. Fii atent cui împărtăşeşti gândurile tale – majoritatea oamenilor adoră dramele, mai ales când nu sunt ale lor. Chiar dacă nu îţi plângi tu de milă, îţi vor plange ei, se vor hrăni cu energia ta negativă şi iţi vor face mult mai grea recuperarea.

5. Nu amplifica problema, nu intra în panică şi nu face din ţânţar armăsar. Nu vei face decât să te învârţi în jurul cozii. Orice om are perioade când este supărat şi perioade când este fericit. Calmează-te, o să treacă şi asta.

6. Lasă-ţi la o parte orgoliul. Daca ai greşit, recunoaşte, chiar dacă o faci numai faţă de tine. Important nu e cât greşim, ci cum facem faţă greşelilor şi ce învăţăm din ele.

7. Nu te teme de schimbare. Dacă te simţi rău înseamnă că ceva în viaţa ta merge prost. Trebuie schimbat ceva. Bineînţeles, schimbarea aduce după sine adaptarea la un nou model, învătarea unor comportamente noi, sau chiar oameni noi, locuri noi, situaţii noi. Toate acestea pot genera panică.

8. Nu fugi de probleme prefăcîndu-te că nu există. Nu faci decât să le înghesui în subconştient de unde o sa explodeze cînd ţi-o fi lumea mai dragă

9. Nu gandi negativ, rezistă tentaţiei! Când ai o stare proastă vei avea tendinţa să vezi peste tot în jurul tău numai lucruri rele. Zicala “Un rău nu vine niciodată singur”  nu are o bază reală ci este doar rezultatul amplificarii emoţiilor negative. Este doar o stare, este doar o problemă, o să treacă. Impune-ţi să te concentrezi asupra lucrurilor frumoase şi să le ignori pe cele urîte.

10. Nu rupe legatura cu prietenii tăi doar pentru că treci printr-o pasă proastă. Uneori există tendinţa de izolare atunci cand te simti rău, dar asta e cea mai proastă decizie pe care ai putea să o iei. Chiar dacă nu te simţi în stare, ieşi la un film, ieşi la plimbare, ieşi din casă. Izolarea te face să te afunzi si mai mult in butoiul cu melancolie.

1. Ia-ţi ceva frumos – o mărgeluţă, un cerceluş, o prostie ieftină care îţi înseninează ziua.

2. Bea ceva pufos – un frappe cu multă frişcă sau un Pina Colada. Savurează-l şi fă să simţi că e ceva special.

3. Rupe-te o zi din cotidian – du-te într-o excursie, stai undeva peste noapte, o să te simţi ca nou.

4. Creează-ţi o serie de mici reuşite: rezolvă un sudoku, propune-ţi să alergi jumătate de oră şi îndeplineşte-ţi obiectivul – toate astea o să-ţi împingă încrederea în tine la cote maxime.

5. Fă curăţenie în casă – când te concentrezi pe toate detaliile unui dulap dezordonat  e mai greu să te gândeşti la cît de prost ţi-a mers în ziua/săptămîna respectivă.

6. Încearcă ceva nou, ceva ce nu ai face în mod obişnuit – de la o ţinută nouă până la un nou drum spre casă, de la o activitate nouă (de exemplu meditaţia) pînă la o chestie “nebunească” – de exemplu a oferi o floare unei băbuţe pe stradă. Sunt lucruri care te scot din tiparele zilnice şi care, cu cantitatea mică de adrenalină pe care o generează, te fac să te simţi mai bine.

7. Ieşi cu un prieten care trece prin aceeaşi stare ca şi tine, dar în loc să ieşiţi la bere şi să vă plângeţi unul altuia de milă, încearcă să joci rolul persoanei puternice. Încearca să îţi susţii şi să-ţi încurajezi pe prietenul, să găseşti motive pentru care viaţa e frumoasă şi pentru care perioada proastă o să treacă repede. De fapt tot discursul e pentru tine, dar e ciudat sa ţi-l repeţi singur în casă. Îin plus e mişto ca, în timp ce te vindeci tu, să ajuţi si o altă persoană.

8. Joaca-te cu un copil sau cu un animăluţ. Participă cu toată fiinţa ta la jocul lui şi trage-ţi energia pozitivă care iţi trebuie din latura ta copilarească

9. Începe un jurnal si analizează-te in detaliu. Cu cât descoperi mai repede problema principală şi problemele de adâncime, cu atât mai repede ştii ce să faci ca să le rezolvi.

10. Scrie pe blog un post intitulat “10 lucruri pe care poti să le faci ca sa ieşi dintr-o depresie usoară” şi aplică-le pe toate! Garantat o să meargă

Gata, m-am hotarat sa recunosc: tin cura de slabire. Ma trezesc in fiecare dimineata la 5 jumate si ma duc cu tata la alergat, cu bicicleta sau pe munte. La 8 mananc un bol de musli cu iaurt, la pranz salata, beau 2 litri de apa pe zi si numai sucuri naturale. Ei, mai gust din cand in cand si cate o ciocolata sau putina cola, ca doar suntem oameni, nu nazisti

Azi am vazut o faza unica si sunt absolut sigura ca e ultima data in viata mea cand vad asa ceva: o caruta incarcata cu fan, pe un drum de tara, copii care alergau dupa caruta ca sa calareasca parul ala care iese din spatele carutei si carutasul care ii alerga cu biciul  pe copchii, ca sa ii impiedice sa se aseze acolo. Era exact ca intr-o poveste de Creanga sau ca intr-un tablou de Grigorescu. Era exact cum faceam noi cand eram mici si cum nu o sa mai faca pustii viitorului.

Stiam ca e ultima data cand am vad asa ceva, e ca si cum as fi vazut o femeie cu fusul in brate in epoca industriei textile performante. Am stat vreo 10 minute si m-am uitat la ei incercand sa memorez fiecare amanunt si fiecare senzatie a mea in timp ce priveam imaginea.

Cum ar fi daca, pentru fiecare scena din viata noastra, am sti cand se intampla ultima data? Cum ar fi daca, atunci cand vedem un prieten pentru ultima data, am sti ca urmeaza o mare cearta si ca asta e ultimul moment de liniste si de apropiere pe care il avem cu acel prieten? Cum ar fi ca, atunci cand vizitam un oras strain, sa stim ca nu o sa ne mai intoarcem acolo toata viata?

Am pretui mai mult viata daca am sti cand e ultima data cand se intampla ceva? Am incerca sa retinem fiecare senzatie si fiecare amanunt? Eu cred ca da. Dar din pacate nu ne este dat sa stim. Asa ca in contextul asta, parca capata un sens si concluzia cliseica “pretuieste fiecare moment ca si cum ar fi ultimul”